Sportul si activitatea fizica in diabetul zaharat
Dr. Sirbu Robert
Rolul activitatii fizice in tratamentul diabetului zaharat este cunoscut de mult timp, aceasta fiind considerata, alaturi de terapia nutritionala si cea medicamentoasa, drept una din cele trei modalitati principale de tratament ale pacientilor cu diabet zaharat. Cu tote acestea, exercitiul fizic nu este privit de toti ca parte esentiala a tratamentului pacientului diabetic. Drept urmare, desi efortul fizic controlat reprezinta una dintre cele mai la indemina modalitati de tratament, lipsita de costuri suplimentare, este totusi cea mai putin utilizata. Obtinerea unei balante energetice optime in timpul efortului fizic este asigurata prin combinarea actiunii insulinei, glucagonului si catecolaminelor. Mentinerea in limite normale a glicemiei in timpul efortului fizic de intensitate moderata se face prin corelarea productiei endogene de glucoza cu consumul periferic crescut de glucoza, secundare interactiunii dintre cresterea nivelului glucagonului si scaderea nivelului insulinemiei.
Evaluarea activitatii fizice
Evaluarea activitatii fizice se face raspunzand prin 'DA' sau 'NU' la urmatoarele intrebari simple:
Petreceti majoritatea timpului citind, privind la televizor, mergind la cinema sau in multe alte activitati sedentare? Daca, 'DA' aveti o acivitate fizica SEDENTARA.
Faceti plimbari dese pe jos sau cu bicicleta? Daca 'DA', aveti o acivitate fizica MODERATA.
Efectuati un sport activ sau efectuati lucrari de gradinarit de cel putin trei ore in fiecare saptamana? Daca 'DA', aveti o acivitate fizica REGULATA
Sunteti implicat in sport de competitie, antrenament pentru sport de competitie sau alte activitati fizice intense? Daca 'DA' aveti o activitate fizica ATLETICA
Regimul alimentar
Regimul alimentar reprezinta, alaturi de exercitiul fizic si autocontrolul glicemiei, una dintre cele mai importante masuri terapeutice luate in cazul diabetului zaharat de tip 2, medicatia orala fiind adjuvanta.
unitatea de masura grame (g) grame (g) grame (g) grame (g)
Lapte (dulce, batut), iaurt 5 4 1-3,5 67
Branza vaci slaba 4 14 1 97
Branza vaci grasa 4 15 8 151
Urda, cas 6 18 4 136
Burduf 0 28 28 377
Telemea vaca 1 17 17 243
Telemea oaie 1 19 27 322
Cascaval 1 25 19-25 283-334
Branza topita 1 7-14 24-36 330-370
Carne slaba: vita, oaie, porc, vitel, pui, 0 20 3-10 108-170
Carne grasa: porc, oaie, gasca 0 15-20 33-35 330-400
Peste slab: calcan, crap, lipan, lin, stiuca, salau,morun, ton, biban, platica, hering slab
0 17-19,4 1-6 110-140
Peste gras: hering gras, macoru, somn, nisetru, scrumbie de Dunare
0 15-22 18-25 240-300
Ou (gaina) (2 buc = 100 g) 0 14 12 171
Paine alba 54 10 2 280
Paine neagra 48 8 1,3 250
Cartofi (sau orez, gris, paste fainoase) cantarite fierte
20 2 0 90
Unt 2 8 80 806
Ulei - - 100 900
Smantana 3 3,5 12-20 213
Margarina 0 0.5 45-80 790
Corn Flakes 79 7 1 355
Cheesburger 31 15 14 305
Hamburger 41 32 31 583
Pop corn cu ulei si sare 59 10 22 456
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Regimul alimentar al pacientilor cu diabet zaharat tip 2
Obiceiurile nutritive pot influenta obezitatea.
Alimentatia cu grasimi, cantitatea crescuta de proteine, carbohidratii cu actiune rapida vor influenta rezistenat la insulina fapt ce contribuie la dezvoltarea diabetului tip 2.
Aproape 50% dintre persoanele cu diabet tip 2 nu sunt constiente de starea lor.
Persistenta hiperglicemiei in majoritatea situatiilor va duce la complicatii cronice cu distrugeri pe termen lung a diferitelor organe, in special rinichii, vasele sanguine, nervii si inima.
Dieta hipocalorica cu 1000 kcal pe zi aplicabila pacientilor supraponderali si obezi fara alte complicatii
In situatia data, cele 1000 kcal vor fi structurate pe principii alimentare astfel:
25% L = 250 kcal = 27 g L (<>
15% P = 150 kcal = 37,5 g P
60% HC = 150 g HC
20-35 g fibre/zi
Model de dieta pentru iarna aplicabila pacientilor supraponderali si obezi fara alte complicatii :
Dimineata
50g paine, margarina, cafea cu lapte = 31 HC (hidrati carbon)
Gustare
100g suc de portocale = 15 HC (hidrati carbon)
Pranz
bors de perisoare, varza a la Cluj cu mamaliguta pripita 200g = 37 HC
250ml suc de grapefruit = 20 HC
Seara
salata orientala 150g cartofi = 35 HC
100g mar = 12 HC
2. Dieta cu 1500 kcal si 200g HC adaptata unui pacient normo-ponderal, cu activitate fizica zilnica medie, cunoscut cu diabet.
Ratia calorica va fi structurata astfel:
- 30% L = 450 kcal = 50 g L
- 15% P = 225 kcal = 57 g P
- 55% HC = 525 kcal = 206 g HC
Model de dieta pentru primavara
Dimineata
80g paine, 30g urda, cafea = 40 HC
Gustare
20g paine cu margarina = 10 HC
100g capsuni = 7 HC
Pranz
60g paine, supa de legume cu smantana= 30 HC
ghiveci de legume cu rasol de pasare = 25 HC
Gustare
100ml suc portocale = 10 HC
20g paine cu urda = 10 HC
Seara
salata orientala 200g = 40 HC
100g mar = 12 HC
La culcare
20g paine, 200ml sana = 18 HC
Sporturi permise si nepermise
Sporturi permise colective: volei, handbal, baschet, fotbal
individuale: tenis, dans, balet, ciclism, gimnastica, schi, inot, mars, jogging
Sporturi nepermise
scufundari marine, alpinism, parasutism, sarituri de la trambulina
Pacientii cu polineuropatie diabetica periferica trebuie sa evite alergatul sau orice sport ce solicita mai mult membrele inferioare; la acestia se prefera inotul.
Efortul fizic nu se recomanda la pacientii ce primesc diete sever hipocalorice, hipoglucidice, deoarece creste riscul de aritmii cardiace, cetoza si moarte subita!
ATENTIE !!! : Pentru a preveni orice risc cardio-vascular, consultati-va medicul referitor la efortul fizic recomandat starii snatatii Dvs.!
Principalele efecte benefice ale exercitiilor fizice la pacientii cu diabet zaharat sunt:
imbunatatirea controlului glicemic;
cresterea sensibilitatii la insulina, cu scaderea necesarului insulinic la pacientii insulinodependenti;
imbunatatirea profilului lipoproteinelor plasmatice;
scaderea in greutate prin reducerea masei adipoase;
prezervarea masei lipsite de grasimi a corpului;
ameliorarea nivelului tensiunii arteriale;
efecte benefice pe sistemul cardiovascular
Un studiul recent efectuat in Anglia arata ca riscul de mortalitate cardiovasculara este mai mic in comparatie cu cei sedentari cu 25% la barbatii cu o activitate fizica moderata, cu 34% la cei cu o activitate fizica regulata si cu 71% la grupul atletic.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu