Modelul de comportament pentru prevenirea complicatiilor diabetului zaharat

Modelul de comportament pentru prevenirea complicatiilor diabetului zaharat


Este ”codul bunelor maniere” in diabet, recomandat de experti in urma a numeroase studii; este bazat pe echivalenta: glicemie - hemoglobina glicozilata. Este usor de inteles si de pus in practica. Are doua componente complementare:
•Autotestarea glicemiei zilnic, cu teste convenabile ca pret (glicemia fiind foarte variabila nu are rost sa se urmareasca o mare precizie in determinarea acesteia ci limitele intre care ne situam cu glicemia noastra)
•Testarea hemoglobinei glicozilate (HbA1c), un test de confirmare a mentinerii sub control a glicemiei Dvs pe ultimele trei luni (ideal ar fi o testare HbA1c la 120 zile, insa este un test mai scump!). Solutia este sa folositi teste mai ieftine (Betachek) pentru glicemie, care oricum este variabila, si sa economisiti bani pentru a face si un test HbA1c.

De ce este important testul de glicemie?

Pentru ca 'daca tin glicemia sub control pacientii diabetici pot trai normal si pot spera intr-un viitor bun' (Dr. Mihaela Ionescu, Centrul de Diabet 'N. Paulescu' Bucuresti).


Scopul tratamentului diabetului zaharat este atingerea unui profil cit mai normal al glicemiei. Aceasta este o strategie de prevenire a complicatiilor pentru care devine obligatorie controlarea zilnica a glicemiei (operatiune ce se poate efectua simplu si convenabil cu testele vizuale Betachek, folosite deja de multe mii de pacienti). Pacientii care nu au inca un program de auto-testare zilnica a glicemiei, ar trebui sa stie faptul ca medici sau personal medical calificat, din mai multe centre de diabet din tara, instruiesc pacientii cum sa foloseasca cel mai avantajos testele Betachek. Aplicarea strategiei de prevenire a complicatiilor este simpla! Dar, cere perseverenta si implica actiune. Primul pas: autocontrolati-va zilnic glicemia!

Nediagnosticarea diabetului este o problema importanta in majoritatea tarilor. Studii epidemiologice au demonstrat ca din toate cazurile de diabet intre 30% si 50% nu sunt diagnosticate. De aceea, se recomanda screeninguri populationale. Diagnosticarea diabetului nu este chiar simpla in prezent. Nici daca s-ar trece la metaoda HbA1c (ultima recomandare a expertilor in diabet) nu toti pacientii ar putea fi diagnosticati prin aceast test deoarece sunt persoane la care se contra indica masurarea HbA1c neasigurandu-se precizia necesara din cauza unor anormalitati privind hemoglobina (hemoglobinopatii, anemii, anomalii ale electroforezei hemoglobinei, cei cu tulburari renale, cei cu tratament intensiv cu aspirina, etc.).


Metodele actuale de diagnosticare a diabetului au la baza determinarea glicemiei (concentratia zahararului din sange) si le mentionam mai jos:
- Glicemia a jeun: Daca glicemia pe nemancate, dimineata, dupa 8 ore de post este ≥126 mg/dl atunci se pune diagnosticul de diabet zaharat. Se va repeta insa determinarea si in zilele urmatoare pentru confirmarea diagnosticului.
- Glicemia provocata: dimineata pe nemancate (post de 8 ore) se recolteaza o glicemie pe vena, se beau 75 g de glucoza (in 300 ml apa, preferabil cu putina lamaie) si se testeaza din nou glicemia peste 2 ore (intre timp nu se mananca, nu se fumeaza, nu se face efort, etc.). Daca la 2 ore de la ingerarea glucozei glicemia este mai mare de 200 mg/dl se pune diagnosticul de diabet zaharat.
- Prezenta simptomelor clasice de diabet: sete mare, urinat des si mult, pierdere in greutate neexplicata, foame si o glicemie ≥ 200mg/dl recoltata oricand in timpul zilei, indiferent de timpul trecut de la ultima masa sau cat de copioasa a fost aceasta.