Complicatii severe in diabetul zaharat

Complicatii severe in diabetul zaharat



Desi traim timpuri moderne, cu acces la informatie si, in ciuda eforturilor medicilor si personalului medical, totusi instalarea si evolutia complicatiilor cronice severe, obisnuite dupa 10 ani, este cel mai suparator efect cronic al diabetului.


Complicatii

Complicatiile pot fi prevenite/aminate/stagnate printr-un tratatment si control permanent, bine echilibrat, fara decompensari, dupa cum evolutia este mai rapida si mai severa in relatie directa cu diabetul zaharat si calitatea slaba a tratamentului.

Cum se face ca se intalnesc frecvente cazuri cu complicatii?
Substratul morphologic al complicatiilor cronice este datorat afectarii vasculare (arteriolare, capilare, venulare) dar si prin transformarea excesului de glucoza in sorbitol, fructoza (implicate in neuropatie), glucozamine, cresterea viscozitatii, afectarea hematiilor si plachetelor in coagulare, perturbarea metabolismului lipidic, toate acestea avind ca impact ireversibil asupra structurilor esentiale ale peretelui vascular (de la endoteliu pina la limitanta elastica interna), rezultind micro- si macroangiopatia. Macroangiopatia diabetica realizeaza afectarea vasculara a teritoriilor vitale (cord, creier) si arteriopatia diabetica a membrelor inferioare.


Cum se poate face ca sa se previna complicatiile? Simplu: tratamentul adecvat. Scopul tratamentului diabetului zaharat tip 2 ar trebui sa fie atingerea unui profil cit mai fiziologic al glicemiei.

Statisticile arata ca in cazul diabetului zaharat complicatiile cronice este cel mai greu tribut platit de catre bolnavul cu diabet zaharat pentru a supravietui, afectind grav, de cele mai multe ori, viata si calitatea vietii pacientului.

Complicatiile renale

Nefropatia diabetica este o complicatie serioasa a diabetului si este cauza majora a fazei terminale de insuficienta renala. Nefropatia este rezultatul formarii unor leziuni in rinichi. Modificari distincte, atat morfologice cat si biochimice in rinichi, coincid cu declansarea si apoi dezvoltarea nefropatiei diabetice. Cercetarile recente au identiificat hiperglicemia ca fiind factor major de risc pentru nefropatie. Autocontrolul hiperglicemiei si a hipertensiunii vor incetinii dramatic declansarea si progresul nefropatiei. Faza incipienta a nefropatiei diabetice este caracterizata prin nivele mici de albumina in urina cunoscuta ca microalbuminurie.


Rezultatele studiilor si cercetarilor recente in prevenirea complicatiilor diabetului zaharat, studii efectuate de specialistii in diabet europeni si americani, arata ca scaderea glicemiei intre limitele de normalitate este singura solutie eficace in reducerea complicatiilor microvasculare si a complicatiilor de neuropatie. Cu alte cuvinte, hiperglicemia este cauza majora a complicatiilor acestuia.

Literatura de specialitate recomanda minimum patru auto-testari a glicemiei pe zi cand se ia o decizie clinica cu privire la un tratament. Acest numar de testari poate fi mai mare cand tratamentul se schimba frecvent.

Tot mai multi medici recomanda autotestarea glicemiei cu teste vizuale comparative, care nu necesita un aparat si care, evident, este o metoda mai convenabila ca pret. In felul acesta, se poate realiza numarul minim de autotestari cerut de medic pentru fiecare caz in parte.


Hipertensiunea arteriala in Diabetul Zaharat

Hipertensiunea este frecvent asociata cu diabetul zaharat. Hipertensiunea arteriala (HTA) se defineste prin valori tensionale >= 140/90 mmHg. Valorile tensiunii arteriale sistolice de 130-139 mmHg si diastolice de 85-89 mmHg sunt considerate valori 'de granita' chiar si pentru persoane nediabetice. Hipertensiunea afecteaza cel putin jumatate din pacientii cu diabet.

O treime din pacienti necesita trei sau mai multe medicatii antihipertensive (blocanti ai receptorilor de angiotensina, beta-blocante, blocanti ai canalelor de calciu) pentru mentinerea tensiunii arteriale sub 150/85 mmHg. Identificare pacientilor cu mare risc de a dezvolta episoade cardiovasculare permite canalizarea eforturilor si resurselor mult mai eficace.

Piciorul Diabetic

Neuropatia periferica este una din cele mai obisnuite complicatii ale diabetului; statisticile arata ca peste 40% la pacientii cu diabet Tip 2 si 28 % la pacientii cu diabet Tip 1 prezinta neuropatie (Merrza and Tesfaye, 2003).


Studiile clinice arata ca neuropatia periferica este cel mai puternic factor care initiaza ulceratiile la piciorul diabetic. Aproximativ 15% din persoanele cu DZ vor suferi de ulceratii la picioare in timpul vietii lor (Gordon, et. al., 2003). Sapte procente vor dezvolta complicatii severe ce vor necesita amputatii la piciorul diabetic (Stocki, , et. al. 2004). In decurs de 5 ani dupa prima amputatie, 21-50 % din persoane vor necesita a doua amputatie. Rata de 5 ani supravietuire dupa amputatie este de numai 27% (Stocki, et. al., 2004).

Fiind o cauza importanta de morbiditate si mortalitate, afectiunile piciorului diabetic duc la cheltuirea unor sume importante prin spitalizari prelungite, recuperare, ingrijire la domiciliu si scaderea capacitatii de munca (Ionescu -Tirgoviste, et. al, 2004)

Un autocontrol mai atent al diabetului (o buna echilibrare metabolica), un parteneriat mai bun cu propriul organism si o inspectie zilnica a picioarelor ne va ajuta sa intelegem limbajul simptomelor si sa rezolvam problemele ce pot aparea apeland, neintirziat, la sfatul medicului la primele semne de risc pentru posibile leziuni la piciorul diabetic ce pot avea consecinte dramatice.

Atentie! Aceste informatii se doresc a fi informatii utile pentru pacienti. Dar cel mai important, pentru fiecare caz in parte, este sfatul medicului sau al personalului medical de specialitate!

Prevenirea complicatiilor

De ce este important testul HbA1c (hemoglobina glicozilata)?

Deoarece datele unor studii importante arata clar, o crestere a riscului retinopatiei (complicatie microvasculara) la nivele pentru HbA1c ≥ 6.5%. Deasemenea, studii recente arata ca exista un risc crescut cardiovascular (complicatie macrovasculara) pentru HbA1c ≥ 5.5%, atat la persoanele cu diabet, cat si la cele nediabetice.


Ce este Hemoglobina Glicozilata?

Hemoglobina A1c (HbA1c) este un test simplu de laborator care indica cantitatea de zahar (glucoza) care o fost in singele bolnavului in utimele 3 luni, indicator care ofera o idee asupra controlului glicemiei persoanei respective. Glucoza din singe se ataseaza la hemoglobina (partea de celula care transporta oxigen) din celulele rosii. Acest proces se numeste glicozilare. De indata ce glucoza s-a atasat, ea ramane legata de celulele rosii din singe pe toata durata de viata a acestora care este de cca 120 zile. Cu cit nivelele de glicemie cresc cu atit mai multe molecule de glucoza se ataseaza de celulele rosii. Astfel, testul HbA1c masoara cantitatea de glucoza atasata de hemoglobina din celulele rosii din singe. Rezultatul testului se exprima in procente. % de hemohlobina in sange ce are atasata glucoza. Glucoza in sange se exprima in mmol/l (milimoli de glucoza per litru de plasma sanguina) sau in mg/dl (miligrame de glucoza per decilitru de plasama sanguina). Conversia intre valorile exprimate in unitati de mmol/l si valorile in mg/dl se face prn multiplicare cu 18. Pentru a converti valorile HbA1c in valori mg/dl se foloseste formula: glicemia = (HbA1c * 35.6) - 77.3.

O modalitate mai usoara de conversie este prin folosirea tabelului de conversie de mai jos. Valoarea de normalitate HbA1c este sub 6,5%. Pragul de risc este 9,5%. Se considera ca prn reducerea cu 1% a valorilor peste 6,5% a HbA1c se reduce riscul complicatiilor cronice cu 30%. Ideal ar fi ca HbA1c sa se masoare trimestrial pentru fiecare pacient. Totusi, datele arata ca tara noastra nu-si poate permite acest lucru. Analiza datelor inregistrate pana acuma cu sistemul de inregistrare electronica a pacientului 'SincroDiab' arata ca procentul pacientilor testati cu HbA1c este foarte mic.


TABEL: Conversia HbA1c (%) in valori medii de glucoza (mg/dl)


Controlul glicemiei in tratamentul cu antidiabetice orale


Se recomanda ca pacientul tratat cu antidiabetice orale sa-si determine glicemia o data pe zi, schimbind momentul determinarii, pentru a dovedi ca tintele glicemice au fost atinse:

•Inainte de micul dejun
•Dupa micul dejun
•Inainte de prinz
•Dupa prinz
•Inainte sau dupa cina
Mentinerea glicemiiei intre limite cit mai apropiate de normalitate este esentiala pentru diabet si mai ales pentru prevenirea complicatiilor acestuia.

A sosit momentul sa se schimbe metoda de diagnosticare a diabetului?

Avand in vedere importanta HbA1c, un comitet international de experti in diabet, reprezentanti ai American Diabetes Association (ADA), International Diabetes Federation (IDF), si European Association for the Study of Diabetes (EASD), reuniti intr-o sedinta cu prilejul Conferintei ADA 2009, au dezbatut, utilizarea HbA1C ca mijloc standard pentru diagnosticarea diabetului.


Recomandarea ca hemoglobina glicozilata sa fie mijloc de diagnosticare se bazeza pe faptul ca are o mai mica variabilitate de la o zi la alta decat glicemia a jeun sau glicemia provocata. Variabilitate intra-pacient a HbA1C este mult mai mica decat variabilitatea glucozei. In plus, poate fi masurata la orice moment din zi fara a necesita pregatiri ca la masurarea glicemiei.

Nivelul recomandat de experti este ca daca HbA1c ≥ 6.5%, persoana sa fie diagnosticata ca diabetica. Totusi, recomandarea nu a fost sustinuta official de cele trei organizatii in diabet. Motivul nu este de ordin stiintific ci de ordin practic. Desi HbA1C ar putea fi un mijloc mai bun pentru diagnosticarea diabetului decat masurarea glucozei, comitetul de experti internationali recunosc ca factori de natura practica, medicala, metodologica si, indeosebi financiara, ar putea impiedica implementarea pe tot globul ca metoda standard a acestei recomandari. Ce propun expertii internationali sunt visuri mari contrazise de realitatea lumii in care traim deoarece testul HbA1c nu este disponibil in multe parti ale globului pamantesc. Testul HbA1c este mult mai scump decat masurarea glicemiei; acesta este inaccesibil, in principal, in tarile cu venit (PIB) mic sau mediu. Aspectele finaciare sunt o bariera in folosirea HbA1c ca noua metoda de diagnosticare a diabetului. De aceea, sunt mentinute pe mai departe metodele standard actuale de diagnostic pana cand toate tarile isi vor putea permite aceasta noua metoda.

Articol scris de Dr. Simion Pruna,
Membru EASD .

Modelul de comportament pentru prevenirea complicatiilor diabetului zaharat

Modelul de comportament pentru prevenirea complicatiilor diabetului zaharat


Este ”codul bunelor maniere” in diabet, recomandat de experti in urma a numeroase studii; este bazat pe echivalenta: glicemie - hemoglobina glicozilata. Este usor de inteles si de pus in practica. Are doua componente complementare:
•Autotestarea glicemiei zilnic, cu teste convenabile ca pret (glicemia fiind foarte variabila nu are rost sa se urmareasca o mare precizie in determinarea acesteia ci limitele intre care ne situam cu glicemia noastra)
•Testarea hemoglobinei glicozilate (HbA1c), un test de confirmare a mentinerii sub control a glicemiei Dvs pe ultimele trei luni (ideal ar fi o testare HbA1c la 120 zile, insa este un test mai scump!). Solutia este sa folositi teste mai ieftine (Betachek) pentru glicemie, care oricum este variabila, si sa economisiti bani pentru a face si un test HbA1c.

De ce este important testul de glicemie?

Pentru ca 'daca tin glicemia sub control pacientii diabetici pot trai normal si pot spera intr-un viitor bun' (Dr. Mihaela Ionescu, Centrul de Diabet 'N. Paulescu' Bucuresti).


Scopul tratamentului diabetului zaharat este atingerea unui profil cit mai normal al glicemiei. Aceasta este o strategie de prevenire a complicatiilor pentru care devine obligatorie controlarea zilnica a glicemiei (operatiune ce se poate efectua simplu si convenabil cu testele vizuale Betachek, folosite deja de multe mii de pacienti). Pacientii care nu au inca un program de auto-testare zilnica a glicemiei, ar trebui sa stie faptul ca medici sau personal medical calificat, din mai multe centre de diabet din tara, instruiesc pacientii cum sa foloseasca cel mai avantajos testele Betachek. Aplicarea strategiei de prevenire a complicatiilor este simpla! Dar, cere perseverenta si implica actiune. Primul pas: autocontrolati-va zilnic glicemia!

Nediagnosticarea diabetului este o problema importanta in majoritatea tarilor. Studii epidemiologice au demonstrat ca din toate cazurile de diabet intre 30% si 50% nu sunt diagnosticate. De aceea, se recomanda screeninguri populationale. Diagnosticarea diabetului nu este chiar simpla in prezent. Nici daca s-ar trece la metaoda HbA1c (ultima recomandare a expertilor in diabet) nu toti pacientii ar putea fi diagnosticati prin aceast test deoarece sunt persoane la care se contra indica masurarea HbA1c neasigurandu-se precizia necesara din cauza unor anormalitati privind hemoglobina (hemoglobinopatii, anemii, anomalii ale electroforezei hemoglobinei, cei cu tulburari renale, cei cu tratament intensiv cu aspirina, etc.).


Metodele actuale de diagnosticare a diabetului au la baza determinarea glicemiei (concentratia zahararului din sange) si le mentionam mai jos:
- Glicemia a jeun: Daca glicemia pe nemancate, dimineata, dupa 8 ore de post este ≥126 mg/dl atunci se pune diagnosticul de diabet zaharat. Se va repeta insa determinarea si in zilele urmatoare pentru confirmarea diagnosticului.
- Glicemia provocata: dimineata pe nemancate (post de 8 ore) se recolteaza o glicemie pe vena, se beau 75 g de glucoza (in 300 ml apa, preferabil cu putina lamaie) si se testeaza din nou glicemia peste 2 ore (intre timp nu se mananca, nu se fumeaza, nu se face efort, etc.). Daca la 2 ore de la ingerarea glucozei glicemia este mai mare de 200 mg/dl se pune diagnosticul de diabet zaharat.
- Prezenta simptomelor clasice de diabet: sete mare, urinat des si mult, pierdere in greutate neexplicata, foame si o glicemie ≥ 200mg/dl recoltata oricand in timpul zilei, indiferent de timpul trecut de la ultima masa sau cat de copioasa a fost aceasta.

Pestele: inamicul diabetului

Pestele: inamicul diabetului

Diabetul va fi una dintre principalele provocari la adresa sanatatii publice in urmatorul mileniu, care va afecta, atat statele prospere, dar si comunitatile sarace.

Potrivit statisticilor, numai jumatate din numarul celor bolnavi de diabet isi controleaza propria afectiune, aceasta reprezintand o problema majora pentru educatie sanitara. Aceasta in conditiile in care sansele de a continua o viata activa si sanatoasa au sporit considerabil.

Interventia asupra stilului de viata Aceasta presupune pierdere in greutate, exercitii regulate, obiceiuri sanatoase de alimentatie.

Pierderea din greutate este prioritara, deoarece 80 % dintre persoanele cu diabet sunt supraponderali si au obezitate abdominala.

Slabitul reduce sansa aparitiei diabetului, incetineste evolutia lui, imbunatateste controlul glucozei. Alte beneficii ale slabirii sunt presiunea sangvina scazuta, lipide sangvine reduse si riscul micsorat de aritmii cardiace.

Exercitiile regulate contracareaza multe dintre efectele negative ale rezistentei la insulina. Acestea imbunatatesc controlul glucozei si nivelurile de lipide sangvine, cresc fluiditatea sangelui si functia vasculara, imbunatatesc forma fizica, reduc riscul de boli cardiace si pot usura slabitul.

Pentru a nu exista controverse in legatura cu timp acordat exercitiilor, specialistii recomanda sesiuni de 30 pana la 60 de minute de exercitii cu intensitate moderata, de 3-4 ori pe saptamana. Modificarea dietei este o strategie pentru controlarea diabetului.

O dieta sanatoasa pentru diabetici include cat mai multe mancaruri bogate in proteine, cum este carnea de pasare, de peste dar si legumele.

Aceste alimente nu cresc nivelul de glucoza din sange. In mod traditional, dieta diabeticului accentueaza restrictia zaharului. Recomandarile moderne ale medicilor nutritionisti recunosc ca este mult mai importanta cantitatea totala de carbohidrati, decat tipul de carbohidrati.

Dietele foarte sarace in carbohidrati tind sa fie bogate in grasimi, astfel sunt asociate cu ingrasare si boli de inima.

Esential este consumul moderat de carbohidrati din cereale integrale, legume, fructe si vegetale. Aceste alimente au, in general, cel mai scazut indice glicemic.

Exista noi dovezi, care indica faptul ca uleiurile din anumiti "pesti grasi" pot ajuta la combaterea acestui flagel.

Diabetul apare frecvent la oamenii, care mananca mai mult grasimi. Limitarea consumului de grasimi poate usura scaderea in greutate si poate imbunatati unii parametrii ai diabetului. Este inteleapta folosirea in principal a grasimilor mononesaturate, cum ar fi cele din masline, rapita si uleiuri bogate in acid oleic, iar pe de alta parte, restrictionarea grasimilor saturate.

Consumand peste oceanic gras, cel putin de 2 ori pe saptamana, sunt adaugati in dieta binefacatorii acizi grasi.Tipul de grasime consumata pare a fi cel mai important.

Producatorii de alimente semipreparate adauga grasimi sau uleiuri vegetale la aproape toate aceste produse, incarcandu-le cu grasimi de tip omega-6, cum sunt cele din uleiul de floarea soarelui, porumb, soia etc. Aceasta a condus la modificarea raportului dintre acizii grasi omega-6 si omega-3 in dieta noastra de la nivelul traditional de 1 sau 2 la 1, la 20-30 la 1.

Sursele cele mai bune de acizi grasi omega-3 sunt semintele (si uleiul) de in, cerealele integrale, nucile, semintele de dovleac, zarzavaturile de culoare verde, uleiul de rapita, dar si pestele oceanic (somnul, tonul, heringul, macroul). In dieta moderna, aportul acestor acizi este deficitar, iar consecintele sunt aparitia bolilor cronice, diabetul de tip II, dar si a bolilor de inima.

Despre diabet si tipurile lui

Tot ce trebuie sa stii despre diabet

Diabetul zaharat este o boala metabolica, care evolueaza in timp, si care se manifesta prin cresterea glicemiei si aparitia zaharurilor in urina Din acesta cauza pacientul simte nevoia sa bea multe lichide, are o pofta de mancare exagerata, si urineaza cantitati mai mari de lichid.

Totodata, acesta are frecvent: abcese, infectii urinare si paradentoza.
Diabetul zaharat este cea mai frecventa boala endocrina si este caracterizat prin complicatii, care dezvolta in timp si afecteaza ochii, rinichii, nervii si vasele de sange. Aceste semne pot debuta brusc la pacientii cu varsta mai mica de 40 de ani, si care, de obicei, nu sunt obezi. La persoanele supraponderale simptomele apar gradat in a doua jumatate a vietii.

Tipuri de diabet

1. Diabet juvenil, cu prezenta de acetona in urina, dezechilibru acido-bazic si diminuarea rezervei alcaline. De regula, acesta este o forma grava, iar persoana in cauza este insulino-dependent.

2. Diabet gras, apare la adulti si batrani. In prima faza, aceasta forma de diabet poate fi tratata numai cu un regim igieno-dietetic, prin homeopatie si fitoterapie. Daca acestea nu dau rezultatele scontate se trece la pasul urmator, si anume, administrarea de insulina.

Forme secundare de diabet, date de exista conditiilor patologice care favorizeaza sau determina aparitia dibetului:
-Boala pancreatica;
-Tulburari hormonale;
-Indus de medicamente si substante chimice;
-Anomalii ale receptorilor insulinei;
-Sindroame genetice.

Tratament

Fitoterapia, plantele cele mai cunoscute cu actiune hipoglicemianta:
-radacita de brusture, se administreaza sub forma de ceai, care sunt baute de 3 ori pe zi;
-frunze de afin, de asemenea, se administreaza sub forma de ceai, dar sunt baute 2 cani pe zi;
-frunze de nuc, se folosesc sub forma de infuzie, si se beau 2-3 cani pe zi;
-tecile de fasole, din care se prepara un decoct din 250 g de teci uscate la 1 litru apa, care se fierb pana scade cantitatea la 3/4 din litru. Aceasta cantitate este bauta in fiecare zi, 4 zile pe saptamana;
-frunzele de salvie, care trebuie macerate la rece si apoi consumate;
-frunzele de urzica, administrate tot sub forma de infuzie, care se prepara din 60g de frunze la un litru de apa, si se beau 2 cani pe zi. Regimul igieno - dietetic este cea mai importanta masura in fazele evolutive ale bolii. Astfel, bolnavul de diabet trebuie sa cunoasca cele 3 tipuri de alimente din viata sa:

1. Alimente interzise: zaharul si produsele zaharoase, fructele uscate (smochine, stafide, curmale, prune), prajiturile, inghetata, vinul dulce, mustul, siropurile, strugurii.

2. Alimente, care trebuie consumate in cantitati limitate: painea, cartofii, pastele fainoase, fructele, legumele cu peste 5% glucide, laptele, iaurtul, branza de vaci

3. Alimente, care pot si consumate fara restrictii: carnea si derivatele de carne, pestele, ouale, branzeturile, smantana, untul, uleiul, legumele cu 5% glucide

Dupa continutul de glucide alimentele sunt clasificate :

-alimente cu 5% glucide: varza, conopida, stevia, ardeii grasi, vinetele, dovleceii, rosiile, castravetii, fasolea verde, ridichiile, ciupercile, pepenele verde, portocalele, mandarinele, grapefruit-urile, afinele, laptele, branza de vaci;

-alimente cu 10% glucide: morcovii, ceapa, sfecla, telina, mazarea verde, capsunile, ciresele, merele, perele, piersicile, strugurii, nucile, alunele, mamaliga

-alimente cu 15% glucide: merele ionatane, caisele;

-alimente cu 20% glucide: cartofii, fasolea uscata, bananele, prunele, pastele fainoase.

-alimente cu 50% glucide: painea

Tratamentul balnear impotriva diabetului presupune o cura interna, in care se folosec apele minerale, alcaline, sulfuroase, sulfatate, calcice, magneziene. Acest tratament nu este recomandat bolnavilor diabetici dependenti de doze mari de insulina sau cu complicatii severe.

Complicatii

Prezenta diabetului zaharat face posibila aparitia a 2 complicatii majore:

1. Cetoacidoza diabetica, determinata de deficitul de insulina in paralel cu cresterea concentratiei de glucagon, apare, de cele mai multe ori, in cazul intreruperii tratamentului cu insulina. Pacientul nu are pofta de mancare, are greaturi, varsaturi, urineaza frecvent si in cantitate mai mare, are dureri abdominale. In lipsa tratamentului se poate ajunge la coma.

2. Coma hiperosmolara, sindrom de dehidratare accentuata in conditiile unui aport insuficient de apa. Tratamentul se realizeza urgent cu cantitati mari de lichide intravenos, potasiu, bicarbonat.

Insulina

Administrarea acesteia este necesara pacientilor care nu raspund la tratamentele naturiste, la dieta sau tratament cu agenti orali. In functie de durata intrarii in actiune si de perioada de actiune, exista 3 tipuri de insulina: rapida, intermediara si lenta. Insulina rapida incepe sa actioneze dupa o ora de la administrare, are efect maxim dupa 6 ore, iar durata maxima de actiune este de 16 ore. Insulina intermediara incepe sa actioneze dupa 2 ore si jumatate de la administrare, efectul maxim se observa dupa 11 ore, iar durata totala de actiune este de 25 de ore. Terapia conventionala presupune administrarea a 1-2 injectii cu insulina intermediara pe zi. Terapia insulinica intensiva se realizeaza prin administrarea insulinei cu actiune intermediara sau lunga seara, alaturi de insulina rapida inainte de fiecare masa. Trebuie mentionat faptul ca inainte de un efort fizic este necesara scaderea dozei de insulina.

Sportul si activitatea fizica in diabetul zaharat

Sportul si activitatea fizica in diabetul zaharat
Dr. Sirbu Robert

Rolul activitatii fizice in tratamentul diabetului zaharat este cunoscut de mult timp, aceasta fiind considerata, alaturi de terapia nutritionala si cea medicamentoasa, drept una din cele trei modalitati principale de tratament ale pacientilor cu diabet zaharat. Cu tote acestea, exercitiul fizic nu este privit de toti ca parte esentiala a tratamentului pacientului diabetic. Drept urmare, desi efortul fizic controlat reprezinta una dintre cele mai la indemina modalitati de tratament, lipsita de costuri suplimentare, este totusi cea mai putin utilizata. Obtinerea unei balante energetice optime in timpul efortului fizic este asigurata prin combinarea actiunii insulinei, glucagonului si catecolaminelor. Mentinerea in limite normale a glicemiei in timpul efortului fizic de intensitate moderata se face prin corelarea productiei endogene de glucoza cu consumul periferic crescut de glucoza, secundare interactiunii dintre cresterea nivelului glucagonului si scaderea nivelului insulinemiei.
Evaluarea activitatii fizice

Evaluarea activitatii fizice se face raspunzand prin 'DA' sau 'NU' la urmatoarele intrebari simple:

Petreceti majoritatea timpului citind, privind la televizor, mergind la cinema sau in multe alte activitati sedentare? Daca, 'DA' aveti o acivitate fizica SEDENTARA.
Faceti plimbari dese pe jos sau cu bicicleta? Daca 'DA', aveti o acivitate fizica MODERATA.

Efectuati un sport activ sau efectuati lucrari de gradinarit de cel putin trei ore in fiecare saptamana? Daca 'DA', aveti o acivitate fizica REGULATA

Sunteti implicat in sport de competitie, antrenament pentru sport de competitie sau alte activitati fizice intense? Daca 'DA' aveti o activitate fizica ATLETICA

Regimul alimentar

Regimul alimentar reprezinta, alaturi de exercitiul fizic si autocontrolul glicemiei, una dintre cele mai importante masuri terapeutice luate in cazul diabetului zaharat de tip 2, medicatia orala fiind adjuvanta.

Aliment Hidrati Carbon Proteine Lipide kcalorii
unitatea de masura grame (g) grame (g) grame (g) grame (g)

Lapte (dulce, batut), iaurt 5 4 1-3,5 67

Branza vaci slaba 4 14 1 97

Branza vaci grasa 4 15 8 151

Urda, cas 6 18 4 136

Burduf 0 28 28 377

Telemea vaca 1 17 17 243

Telemea oaie 1 19 27 322

Cascaval 1 25 19-25 283-334

Branza topita 1 7-14 24-36 330-370

Carne slaba: vita, oaie, porc, vitel, pui, 0 20 3-10 108-170

Carne grasa: porc, oaie, gasca 0 15-20 33-35 330-400

Peste slab: calcan, crap, lipan, lin, stiuca, salau,morun, ton, biban, platica, hering slab

0 17-19,4 1-6 110-140
Peste gras: hering gras, macoru, somn, nisetru, scrumbie de Dunare
0 15-22 18-25 240-300

Ou (gaina) (2 buc = 100 g) 0 14 12 171

Paine alba 54 10 2 280

Paine neagra 48 8 1,3 250
Cartofi (sau orez, gris, paste fainoase) cantarite fierte
20 2 0 90

Unt 2 8 80 806

Ulei - - 100 900

Smantana 3 3,5 12-20 213

Margarina 0 0.5 45-80 790

Corn Flakes 79 7 1 355

Cheesburger 31 15 14 305

Hamburger 41 32 31 583

Pop corn cu ulei si sare 59 10 22 456

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

• 
  
  Regimul alimentar al pacientilor cu diabet zaharat tip 2
• 
  
  Obiceiurile nutritive pot influenta obezitatea.
• 
  
  Alimentatia cu grasimi, cantitatea crescuta de proteine, carbohidratii cu actiune rapida vor influenta rezistenat la insulina fapt ce contribuie la dezvoltarea diabetului tip 2.
• 
  
  Aproape 50% dintre persoanele cu diabet tip 2 nu sunt constiente de starea lor.
  
• 
  
  Persistenta hiperglicemiei in majoritatea situatiilor va duce la complicatii cronice cu distrugeri pe termen lung a diferitelor organe, in special rinichii, vasele sanguine, nervii si inima.
• 
  
  Dieta hipocalorica cu 1000 kcal pe zi aplicabila pacientilor supraponderali si obezi fara alte complicatii
• 
  
  In situatia data, cele 1000 kcal vor fi structurate pe principii alimentare astfel:

• 
  
  25% L = 250 kcal = 27 g L (<>
• 
  
  15% P = 150 kcal = 37,5 g P
• 
  
  60% HC = 150 g HC
• 
  
  20-35 g fibre/zi

Model de dieta pentru iarna aplicabila pacientilor supraponderali si obezi fara alte complicatii :


Dimineata
50g paine, margarina, cafea cu lapte = 31 HC (hidrati carbon)

Gustare
100g suc de portocale = 15 HC (hidrati carbon)


Pranz
bors de perisoare, varza a la Cluj cu mamaliguta pripita 200g = 37 HC
250ml suc de grapefruit = 20 HC


Seara
salata orientala 150g cartofi = 35 HC
100g mar = 12 HC

2. Dieta cu 1500 kcal si 200g HC adaptata unui pacient normo-ponderal, cu activitate fizica zilnica medie, cunoscut cu diabet.

Ratia calorica va fi structurata astfel:

• 30% L = 450 kcal = 50 g L
• 15% P = 225 kcal = 57 g P
• 55% HC = 525 kcal = 206 g HC

Model de dieta pentru primavara

Dimineata
80g paine, 30g urda, cafea = 40 HC

Gustare
20g paine cu margarina = 10 HC

100g capsuni = 7 HC

Pranz
60g paine, supa de legume cu smantana= 30 HC

ghiveci de legume cu rasol de pasare = 25 HC

Gustare
100ml suc portocale = 10 HC

20g paine cu urda = 10 HC

Seara
salata orientala 200g = 40 HC

100g mar = 12 HC

La culcare

20g paine, 200ml sana = 18 HC

Sporturi permise si nepermise

Sporturi permise colective: volei, handbal, baschet, fotbal
individuale: tenis, dans, balet, ciclism, gimnastica, schi, inot, mars, jogging

Sporturi nepermise
scufundari marine, alpinism, parasutism, sarituri de la trambulina

Pacientii cu polineuropatie diabetica periferica trebuie sa evite alergatul sau orice sport ce solicita mai mult membrele inferioare; la acestia se prefera inotul.
Efortul fizic nu se recomanda la pacientii ce primesc diete sever hipocalorice, hipoglucidice, deoarece creste riscul de aritmii cardiace, cetoza si moarte subita!
ATENTIE !!! : Pentru a preveni orice risc cardio-vascular, consultati-va medicul referitor la efortul fizic recomandat starii snatatii Dvs.!
Principalele efecte benefice ale exercitiilor fizice la pacientii cu diabet zaharat sunt:
imbunatatirea controlului glicemic;
cresterea sensibilitatii la insulina, cu scaderea necesarului insulinic la pacientii insulinodependenti;
imbunatatirea profilului lipoproteinelor plasmatice;
scaderea in greutate prin reducerea masei adipoase;
prezervarea masei lipsite de grasimi a corpului;
ameliorarea nivelului tensiunii arteriale;
efecte benefice pe sistemul cardiovascular
Un studiul recent efectuat in Anglia arata ca riscul de mortalitate cardiovasculara este mai mic in comparatie cu cei sedentari cu 25% la barbatii cu o activitate fizica moderata, cu 34% la cei cu o activitate fizica regulata si cu 71% la grupul atletic.