Pestele: inamicul diabetului

Pestele: inamicul diabetului

Diabetul va fi una dintre principalele provocari la adresa sanatatii publice in urmatorul mileniu, care va afecta, atat statele prospere, dar si comunitatile sarace.

Potrivit statisticilor, numai jumatate din numarul celor bolnavi de diabet isi controleaza propria afectiune, aceasta reprezintand o problema majora pentru educatie sanitara. Aceasta in conditiile in care sansele de a continua o viata activa si sanatoasa au sporit considerabil.

Interventia asupra stilului de viata Aceasta presupune pierdere in greutate, exercitii regulate, obiceiuri sanatoase de alimentatie.

Pierderea din greutate este prioritara, deoarece 80 % dintre persoanele cu diabet sunt supraponderali si au obezitate abdominala.

Slabitul reduce sansa aparitiei diabetului, incetineste evolutia lui, imbunatateste controlul glucozei. Alte beneficii ale slabirii sunt presiunea sangvina scazuta, lipide sangvine reduse si riscul micsorat de aritmii cardiace.

Exercitiile regulate contracareaza multe dintre efectele negative ale rezistentei la insulina. Acestea imbunatatesc controlul glucozei si nivelurile de lipide sangvine, cresc fluiditatea sangelui si functia vasculara, imbunatatesc forma fizica, reduc riscul de boli cardiace si pot usura slabitul.

Pentru a nu exista controverse in legatura cu timp acordat exercitiilor, specialistii recomanda sesiuni de 30 pana la 60 de minute de exercitii cu intensitate moderata, de 3-4 ori pe saptamana. Modificarea dietei este o strategie pentru controlarea diabetului.

O dieta sanatoasa pentru diabetici include cat mai multe mancaruri bogate in proteine, cum este carnea de pasare, de peste dar si legumele.

Aceste alimente nu cresc nivelul de glucoza din sange. In mod traditional, dieta diabeticului accentueaza restrictia zaharului. Recomandarile moderne ale medicilor nutritionisti recunosc ca este mult mai importanta cantitatea totala de carbohidrati, decat tipul de carbohidrati.

Dietele foarte sarace in carbohidrati tind sa fie bogate in grasimi, astfel sunt asociate cu ingrasare si boli de inima.

Esential este consumul moderat de carbohidrati din cereale integrale, legume, fructe si vegetale. Aceste alimente au, in general, cel mai scazut indice glicemic.

Exista noi dovezi, care indica faptul ca uleiurile din anumiti "pesti grasi" pot ajuta la combaterea acestui flagel.

Diabetul apare frecvent la oamenii, care mananca mai mult grasimi. Limitarea consumului de grasimi poate usura scaderea in greutate si poate imbunatati unii parametrii ai diabetului. Este inteleapta folosirea in principal a grasimilor mononesaturate, cum ar fi cele din masline, rapita si uleiuri bogate in acid oleic, iar pe de alta parte, restrictionarea grasimilor saturate.

Consumand peste oceanic gras, cel putin de 2 ori pe saptamana, sunt adaugati in dieta binefacatorii acizi grasi.Tipul de grasime consumata pare a fi cel mai important.

Producatorii de alimente semipreparate adauga grasimi sau uleiuri vegetale la aproape toate aceste produse, incarcandu-le cu grasimi de tip omega-6, cum sunt cele din uleiul de floarea soarelui, porumb, soia etc. Aceasta a condus la modificarea raportului dintre acizii grasi omega-6 si omega-3 in dieta noastra de la nivelul traditional de 1 sau 2 la 1, la 20-30 la 1.

Sursele cele mai bune de acizi grasi omega-3 sunt semintele (si uleiul) de in, cerealele integrale, nucile, semintele de dovleac, zarzavaturile de culoare verde, uleiul de rapita, dar si pestele oceanic (somnul, tonul, heringul, macroul). In dieta moderna, aportul acestor acizi este deficitar, iar consecintele sunt aparitia bolilor cronice, diabetul de tip II, dar si a bolilor de inima.

Despre diabet si tipurile lui

Tot ce trebuie sa stii despre diabet

Diabetul zaharat este o boala metabolica, care evolueaza in timp, si care se manifesta prin cresterea glicemiei si aparitia zaharurilor in urina Din acesta cauza pacientul simte nevoia sa bea multe lichide, are o pofta de mancare exagerata, si urineaza cantitati mai mari de lichid.

Totodata, acesta are frecvent: abcese, infectii urinare si paradentoza.
Diabetul zaharat este cea mai frecventa boala endocrina si este caracterizat prin complicatii, care dezvolta in timp si afecteaza ochii, rinichii, nervii si vasele de sange. Aceste semne pot debuta brusc la pacientii cu varsta mai mica de 40 de ani, si care, de obicei, nu sunt obezi. La persoanele supraponderale simptomele apar gradat in a doua jumatate a vietii.

Tipuri de diabet

1. Diabet juvenil, cu prezenta de acetona in urina, dezechilibru acido-bazic si diminuarea rezervei alcaline. De regula, acesta este o forma grava, iar persoana in cauza este insulino-dependent.

2. Diabet gras, apare la adulti si batrani. In prima faza, aceasta forma de diabet poate fi tratata numai cu un regim igieno-dietetic, prin homeopatie si fitoterapie. Daca acestea nu dau rezultatele scontate se trece la pasul urmator, si anume, administrarea de insulina.

Forme secundare de diabet, date de exista conditiilor patologice care favorizeaza sau determina aparitia dibetului:
-Boala pancreatica;
-Tulburari hormonale;
-Indus de medicamente si substante chimice;
-Anomalii ale receptorilor insulinei;
-Sindroame genetice.

Tratament

Fitoterapia, plantele cele mai cunoscute cu actiune hipoglicemianta:
-radacita de brusture, se administreaza sub forma de ceai, care sunt baute de 3 ori pe zi;
-frunze de afin, de asemenea, se administreaza sub forma de ceai, dar sunt baute 2 cani pe zi;
-frunze de nuc, se folosesc sub forma de infuzie, si se beau 2-3 cani pe zi;
-tecile de fasole, din care se prepara un decoct din 250 g de teci uscate la 1 litru apa, care se fierb pana scade cantitatea la 3/4 din litru. Aceasta cantitate este bauta in fiecare zi, 4 zile pe saptamana;
-frunzele de salvie, care trebuie macerate la rece si apoi consumate;
-frunzele de urzica, administrate tot sub forma de infuzie, care se prepara din 60g de frunze la un litru de apa, si se beau 2 cani pe zi. Regimul igieno - dietetic este cea mai importanta masura in fazele evolutive ale bolii. Astfel, bolnavul de diabet trebuie sa cunoasca cele 3 tipuri de alimente din viata sa:

1. Alimente interzise: zaharul si produsele zaharoase, fructele uscate (smochine, stafide, curmale, prune), prajiturile, inghetata, vinul dulce, mustul, siropurile, strugurii.

2. Alimente, care trebuie consumate in cantitati limitate: painea, cartofii, pastele fainoase, fructele, legumele cu peste 5% glucide, laptele, iaurtul, branza de vaci

3. Alimente, care pot si consumate fara restrictii: carnea si derivatele de carne, pestele, ouale, branzeturile, smantana, untul, uleiul, legumele cu 5% glucide

Dupa continutul de glucide alimentele sunt clasificate :

-alimente cu 5% glucide: varza, conopida, stevia, ardeii grasi, vinetele, dovleceii, rosiile, castravetii, fasolea verde, ridichiile, ciupercile, pepenele verde, portocalele, mandarinele, grapefruit-urile, afinele, laptele, branza de vaci;

-alimente cu 10% glucide: morcovii, ceapa, sfecla, telina, mazarea verde, capsunile, ciresele, merele, perele, piersicile, strugurii, nucile, alunele, mamaliga

-alimente cu 15% glucide: merele ionatane, caisele;

-alimente cu 20% glucide: cartofii, fasolea uscata, bananele, prunele, pastele fainoase.

-alimente cu 50% glucide: painea

Tratamentul balnear impotriva diabetului presupune o cura interna, in care se folosec apele minerale, alcaline, sulfuroase, sulfatate, calcice, magneziene. Acest tratament nu este recomandat bolnavilor diabetici dependenti de doze mari de insulina sau cu complicatii severe.

Complicatii

Prezenta diabetului zaharat face posibila aparitia a 2 complicatii majore:

1. Cetoacidoza diabetica, determinata de deficitul de insulina in paralel cu cresterea concentratiei de glucagon, apare, de cele mai multe ori, in cazul intreruperii tratamentului cu insulina. Pacientul nu are pofta de mancare, are greaturi, varsaturi, urineaza frecvent si in cantitate mai mare, are dureri abdominale. In lipsa tratamentului se poate ajunge la coma.

2. Coma hiperosmolara, sindrom de dehidratare accentuata in conditiile unui aport insuficient de apa. Tratamentul se realizeza urgent cu cantitati mari de lichide intravenos, potasiu, bicarbonat.

Insulina

Administrarea acesteia este necesara pacientilor care nu raspund la tratamentele naturiste, la dieta sau tratament cu agenti orali. In functie de durata intrarii in actiune si de perioada de actiune, exista 3 tipuri de insulina: rapida, intermediara si lenta. Insulina rapida incepe sa actioneze dupa o ora de la administrare, are efect maxim dupa 6 ore, iar durata maxima de actiune este de 16 ore. Insulina intermediara incepe sa actioneze dupa 2 ore si jumatate de la administrare, efectul maxim se observa dupa 11 ore, iar durata totala de actiune este de 25 de ore. Terapia conventionala presupune administrarea a 1-2 injectii cu insulina intermediara pe zi. Terapia insulinica intensiva se realizeaza prin administrarea insulinei cu actiune intermediara sau lunga seara, alaturi de insulina rapida inainte de fiecare masa. Trebuie mentionat faptul ca inainte de un efort fizic este necesara scaderea dozei de insulina.